Fostul președinte Ion Iliescu a declarat, într-un interviu acordat MEDIAFAX, că aderarea la NATO, care a avut loc la sfârșitul ultimului său mandat, a făcut parte din proiectul strategic al României post-revoluționare, care a întrunit în cel mai înalt grad consensul politic și social.
Iliescu a arătat că acest proiect de integrare euro-atlantică a fost susținut de cetățenii români, care au acceptat costurile economice și sociale ale reformelor cerute pentru aderare
Fostul șef de stat a menționat că aderarea la un sistem de securitate colectivă a fost necesară din cauza instabilității din jurul României.
El a arătat că România a dovedit, în perioada premergătoare aderării, că este un stat matur, capabil să devină un furnizor de securitate și că nu a adus nici în NATO, nici în UE, elemente de conflict sau de instabilitate.
Iliescu a spus că, după aderare, Armata română s-a dovedit receptivă la schimbare și profesionistă, fiind capabilă să devină rapid interoperabilă cu armatele țărilor membre, lucru dovedit în Irak și în Afganistan.
Iliescu a spus că, dacă nu ar fi existat o anumită conjunctură în context european, România ar fi fost invitată să adere la NATO încă din 1997, la Madrid.
El a subliniat faptul că este „nedreaptă” susținerea „unora” că România a fost invitată să adere ca urmare a atentatelor din 11 septembrie 2001, și nu ca urmare a meritelor sale și ca o confirmare a succesului reformelor politice și militare.
Iliescu a spus că România are capacitatea de a își îndeplini angajamentele, lucru care reprezintă o realizare importantă.
El a spus că forța de descurajare pe care NATO o posedă este cea mai bună poliță de asigurare pentru toți membrii săi.
Fostul șef de stat a apreciat că România este în siguranță și la adăpost de consecințele crizei din Ucraina, politic și militar vorbind, dar „mai puțin” din punct de vedere economic.
Iliescu a mai spus că trebuie să ne dorim cu toții ca scutul antirachetă de la Deveselu să iasă din funcțiune „de bătrânețe”, fără a fi folosit vreodată.